Ani de rândul tot speri că va fi mai bine.
Că vei avea bani să-ţi ie-i o bicicletă, şi că nu vei mai merge pe jos prin tot oraşul.
Că o să-ţi cumperi o maşină de spălat, că să nu-ţi mai joci degetele printre ligheanele de spălat rufe.
Că o să pleci la pescuit cu o undiţă serioasă, şi că nu o sa mai prinzi peşte în glumă cu mâna.
Că o să-ţi schimbi televizorul alb-negru ,măcar cu altul în trei culori.
Că o să-ţi ie-i o curea la pantalonii care nici cârpiţi nu sunt.
Că o să-ţi procuri mănuşi cu degete de iarnă, ca să bulgăreşti trecătorii, şi nu doar ei pe tine.
Că o să-ţi cumperi şi tu pâinea într-o zi, fără ca să ţi-o mai dea cineva.
Că o să ...şi lista continuă.
Nu am intervievat încă nici un vagabond, boschetar, sau cerşetor...oare cele scrise mai sus să facă parte din ceea ce speră ei ?
Şi totuşi vagabonzii sunt mai liberi ca noi - ei pot să facă oricând ceea ce doresc. Aha, şi sunt mai bogaţi ca ei nu au ce pierde.
Vagabonzii, boschetarii - oameni fără carieră, fără acoperiş. Acu doi ani poate făceau un ban din vagabondaj, dar acuma, pe timp de criză?
Golanii, huliganii...hmm, vă mai aduceţi aminte de imnul Golanilor?„Mai bine haimana, decât trădător/ Mai bine huligan, decât dictator/Mai bine golan, decât activist/Mai bine mort decât comunist” Şi aici vine întrebarea: ce-i mai bine să fii? Golan sau comunist? Golanul e un artist liber profesionist,dar comunistul un măr roşu germănos cu coajă lucioasă.
A fost odată ca-n poveşti...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu